De ce nu m-am maritat. Confesiunea unei femei independente

Relatii

Sunt de 10 ani intr-o relatie de cuplu, am un copil cu acelasi barbat cu care am si o afacere, sunt mama si sotie fara acte. Si sunt foarte bine asa. In Romania cam 25% din casnicii se sfarsesc prin divort, in SUA s-a ajuns la 50% rata a divortului. Statisticile nu sunt prea roz. 🙂  Insa fiecare are propria reteta de reusita intr-o relatie de cuplu.

Eu cred ca pentru o relatie de cuplu care sa dureze ai nevoie de iubire, respect, inteligenta emotionala si bune abilitati de comunicare. Le am pe toate astea, si eu si iubitul meu. Doar suntem impreuna de 10 ani, pentru ca asa vream si simtim, nu pentru ca niste acte ne tin mai legati unul de altul.

Totusi, pragmatic, de ce eu, Daniela Irimia, femeia independenta, nu m-am maritat?

In primii ani de relatie, eu avand 23 de ani cand ne-am cunoscut, ideea de a ma casatori era echivalenta cu a spune adio libertatii de orice fel. Ori asta contravine valorilor mele. LIBERTATE este nevoia mea de baza. Asadar, hai sa ma distrez, sa ma simt bine alaturi de un om ce are valori asemanatoare cu ale mele. Si ne-am inteles atat de bine incat am devenit si parteneri de afaceri, si parteneri de viata si de investitii si de multe alte proiecte.

Apoi, mai pe la 28 de ani, cand prietenele mele au inceput sa se casatoreasca si am stat pe langa ele…. m-am ingrozit de timpul si energia consumata cautand coafuri de nunta pentru par lung, rochii cu trena culoare ivory, pantofi cu sclipici sau mai stiu eu ce alte minuni. Eu aveam treaba…eram in plina ascensiune profesionala, afacerea mea era pe val, echipa si provocarile cresteau. Eu munceam cot la cot cu iubitul meu pentru a ne construi un viitor frumos. Incepeam sa visam la o casa pe plaja, sa ne mutam din tara … Nu aveam in gand nici nunta, nici copii, nici credit pentru locuinte, nimic din ceea ce faceau majoritatea cunoscutilor nostri.

Totusi, intr-o vacanta in Spania ( tara unde dorim sa ne mutam) , el m-a cerut de sotie. Fara inel …sa fim pragmatici pana la final :D. Am spus DA, fara a stabili un termen de „expirare” pentru logodna noastra. Au trecut 5 ani de atunci. Cand ne-am intors in tara, am fost impreuna sa-mi aleg inelul cu diamant. Imi doream un inel cu diamant, pur si simplu iubesc diamantele iar primul a fost cumparat atunci, impreuna, cautand inelul perfect printre alte 100 de inele de logodna cu diamante mici. Eu voiam unul mare. L-am gasit pana la urma si il port cu mare drag.

Acum 4 ani cand am decis ca vreau un copil, am pus in discutie ideea casatoriei insa am renuntat repede la ea. Era prea mare bataia de cap cu actele. Schimbat buletin, permis, acte firma, acte casa, etc … nu merita efortul pentru a avea o hartie ce nu ma ajuta la nimic. Si asa am inchis subiectul casatoriei. Glumeam spunand ca pe Albert „il trecem pe firma” , ca sa aiba nume comun amandurora.

Acum am o relatie de cuplu si prietenie minunata, am parte de tot suportul „sotului” meu si ma bucur ca pot sa traiesc conform propriilor mele valori. Iar valorile lui sunt foarte apropiate de ale mele. Atunci….mai avem nevoie de altceva pentru a ne numi o familie minunata ( asa cum spune fii-miu) ? Eu, noi, suntem fericiti si impliniti asa!

Iubiti-va, respectati-va si comunicati! Cresteti impreuna si puteti avea o familie implinita indiferent de acte sau religii sau sex.

Daniela Irimia, consilier de dezvoltare personala

Aboneaza-te la newsletter pentru alte articole de feminitate si dezvoltare personala

[mc4wp_form id=”3273″]

6 thoughts on “De ce nu m-am maritat. Confesiunea unei femei independente

  1. A te marita cu acte presupune angajament si siguranta, mai ales emotionala. Nu este doar o formalitate. Cand spui da si iscalesti acel act, te angajezi sa ramai langa omul tau, la bine si la greu, in ciuda problemelor si a dificultatilor pe care le vei intampina. Cat despre schimbarea numelui, nu este necesara. Poti sa ramai cine esti, cu singura diferenta ca impartasesti valori, credinte, visuri, nazuinte, viata cu omul de alaturi…

    1. Valeria, presupune angajament si siguranta, mai ales emotionala pentru cei care nu o gasesc altfel. Pentru mine angajamentul si siguranta vin din alte parti, nu din hartii semnate 🙂

  2. Ce ar insemna pentru tine sa fii casatotuta cu acte si in fata lui Dumnezeu? Poate e altceva deep inside care nu te lasa. Ce te deranjeaza? Libertate ai avea 100% si atunci. Daca nu iti schimbi numele, actele sunt aceleasi. Sau pot fi doar pe un nume. Casatoria e un angajament si o asumare. Cred totusi ca nu e mare bataia de cap cu actele (cel putin mie nu mi s-a parut). Pentru mine casatoria este o bucurie si fericire imensa. Este un jurământ in fata lui Dumnezeu ca raman cu tine forever. Nu mai sunt eu si el, suntem noi. Sunt la fel de libera ca si inainte. Si sunt convinsa ca si tu ai fi, si nici bataia de cap cu actele nu e mare. Raspunde-ti tie . Imbratisari!

  3. Nici eu nu sunt casatorita cu acte pentru nu cred ca o ceremonie si un act, ma ajuta cu ceva. Avem si un copil impreuna. Si eu am un inel cu diamant pt ca imi plac diamantele si chiar am avut o luna de miere(10 zile la New York). Eu pur si simplu fug de organizarea unei nunti. Nu imi doresc asa ceva. Gluma la noi in casa e ca mergem la sfat cand pune juniorul piciorul in prag. Deocamdata, are alte preocupari.

Comments are closed.